O şansă vitală pentru un sistem educaţional prosper

În martie 2022, m-am alăturat Comisiei pentru învăţământ din Camera Deputaţilor pornind de la o premisă clară: numai prin eforturi comunitare şi nu în spatele uşilor închise putem elabora politici educaţionale coerente.

2022 cu siguranţă nu a reprezentat un an prosper pentru sistemul educaţional din România. Vestea recentă a alocării bugetare care înregistrează un minim istoric pentru un domeniu strategic clarifică acest fapt. Proiectele de lege Cîmpeanu, la rândul lor, au generat polarizare şi discordie prin conţinuturi aberante, ce depăşesc limita logicii unui sistem performant, capabil să deservească ţeluri societale ample.
Totuşi, în acest cumul de dezamăgiri, au existat şi momente de succes şi coeziune pe care le consider teren fertil pentru o reformă autentică a unui sistem vital pentru buna funcţionare a societăţii. Am avut bucuria de a fi implicată personal în astfel de contexte.
Legea privind integrarea elevilor anterior şcolarizaţi în străinătate, pe care am iniţiat-o, a beneficiat de sprijin unanim în ambele camere ale Parlamentului şi a fost promulgată de către Preşedinte. Amendamentul la Legea bugetului de stat pentru 2023 a adus, într-un an al subfinanţării cronice a educaţiei, noi resurse financiare pentru liceele tehnologice şi agricole.
Printre concluziile Conferinţei privind Viitorul Europei se numără şi propunerile formulate alături de participanţii la evenimentul pe care l-am organizat, dedicat fructificării potenţialului tinerilor într-o etapă a marilor transformări şi tranziţii. De asemenea, am reuşit să dezvolt parteneriate cu tineri excepţionali, alături de care am dezvoltat noi idei de acţiune participând la dezbateri ale acestora, organizate sub cupola unor mari centre universitare ale lumii. Am contribuit, totodată, la Legea tineretului, prin amendamente dedicate pregătirii tinerilor pentru competenţele viitorului.
Emilia Șercan este, cred eu, figura reprezentativă a ţelului educaţional pe care societatea civilă l-a sprijinit negreşit: un învăţământ al integrităţii, nu al imposturii. Cetăţenii au fost realmente implicaţi în efortul de a scoate la iveală marii plagiatori aflaţi, astăzi, la cârma ţării. Dacă integritatea academică a devenit o temă de largă preocupare pentru români, semnalele sunt clare. Există larg potenţial de progres.
Aşteptăm de la noul ministru un pachet legislativ consistent. E o datorie morală să ne fie livrate soluţii, nu gogoşi şi focare de exploatare a diverselor interese private. Eu îmi asum în continuare să mă implic activ în tot acest proces. Micile realizări sunt, în cele din urmă, mari împliniri atâta timp cât ele devin un efort comunitar, nu o preocupare marginală a unor autorităţi contestabile.
Un 2023 al evoluţiilor palpabile în sfera educaţiei poate să devină debutul unei integrări euro-atlantice concrete. Pe bune, numai educaţia ne poate plasa la masa marilor decizii şi transformări pe scena internaţională. Numai prin educaţie ne putem legitima poziţia ca bastion al Lumii Libere, adăpost loial al principiilor democraţiei liberale.